Romanian Cinema: Thinking Outside the Screen, Doru Pop új könyve

Néző vagyok tehát gondolkodom. A híres karteziánus diktumnak ez a parafrázisa a filmfilozófia egyik legáthatolhatatlanabb paradoxonát rejti. Ez a rejtély nem annyira a filmes gondolkodás mechanizmusának létezését állapítja meg, mint a főszereplő, a rendező és a közönség elméje között létrejött rejtélyes kapcsolatot. A kérdés  nehézsége onnan adódik, hogy ki hozza létre a gondolatot a filmekben, és mi zajlik a gondolkodó alany elméjében. Doru Pop – Román fimművészet: Gondolkodás a képernyőn túl

Az elismert Bloomsbury Academic kiadónál 2021 novemberében megjelent könyvében, Doru Pop a “román filmes elméről” értekezik és az európai filmes gondolkodás keretein túlmenően a kortárs filmművészet filozófiájára összpontosít. A filozófiai és tudományos igényű kötet olyan témákkal foglalkozik, mint az idegtudomány, a filmes gondolkodás kialakulása, és a kollektív psziché feltárása a modern világba.  A könyv célja a román filmművészet kontextusába helyezni a tágabb értelemben vett európai filmművészetet, konkrét esettanulmányok segítségével olyan közelmúltbeli produkciókat idézve, mint a Proroca (2017) és a Ne érints meg!(2018). Olyan neves rendezők munkáit elemzi mint Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu vagy Adina Pintilie és Constantin Popescu. Doru Pop a “románság” kérdéseit vizsgálja az idézett rendezők filmes rutinjában, a kontinentális mozi rendszerében kutatva gyökereiket és filozófiai hatásaikat.

A Bloomsbury hivatalos honlapján Alina Haliliuc, a Denison University (USA) Kommunikációs Tanszékének docense így nyilatkozik a könyvről: Doru Pop munkája finom, éleslátó és pontos, feltárja, hogy a mozi és a metafizika hogyan támaszkodik a nem-filmes és a posztfilmes és poszt-metafizikai elemekre a mély gondolkodás és megértés elősegítése érdekében. Pop alapos kőrképet nyújt a filmek gondolkodását mozgató főbb kérdésekről és vitapontokról. Nemcsak elmélyíti a filmtudományban, a film episztemikus funkcióiról meglévő elméleti és fogalmi eszköztárat, de a román újhullámos filmeket kimeríthetetlen elméleti és kritikai forrásnak szemlélteti . 

Doru Pop a kolozsvári Babeș-Bolyai Tudományegyetem Színház- és Film Karának professzora. Újságírásból és kommunikációból szerzett mesteri diplomát 2002-ben az észak-karolinai Chapel Hill Egyetemen, majd a Babeș-Bolyai Tudományegyetemen a vizuális kultúra filozófiájából doktorált. 1995-1996 valamint 2000-2002 között Fulbright- és Ron Brown-ösztöndíjas volt. 2012-ben a New York-i Bard College-ban a román filmről tartott kurzust, 2017-ben meg a Georgia állambeli Columbus State University vendégprofesszora volt. A Színház- és Film Karon Doru Pop professzor a Kommunikációelmélet, Vizuális kultúra, Bevezetés a médiaelméletbe és -gyakorlatba, valamint Média és politika tárgyakat oktatja.

Vă invităm duminică, 12 decembrie 2021, de la ora 16, să îl ascultați pe colegul nostru, conferențiarul Horea Avram în cadrul emisiunii “Născut în România”, noua serie de emisiuni a Radio România Cultural care își propune să investigheze universul de carieră al românilor din diverse diaspore ale lumii.

Invitat de Roxana Păsculescu, Horea va răspunde la teme legate de plecarea sa în Canada,  în anii 2000 și despre studiile sale doctorale în artă și comunicare la prestigioasa McGill University din Montreal. Invitația din partea Radio România Cultural ne dezvăluie pasiunea lui Horea Avram pentru noile media ca modalitate de comunicare expresivă în artă sau interesele sale de cercetare reflectate în cursurile pe care le predă la Facultatea de Teatru și Film.

Horea Avram este istoric de artă, teoretician media și curator independent. Cercetează și scrie despre artă și cultura vizuală în relație cu noile tehnologii, predând cursuri precum Introducere în Limbajul Vizual, Film experimental și Artă Video, Curatorial Models in Digital Media, Management și Marketing în Audiovizual. A publicat printre altele în Encyclopedia of Aesthetics (Oxford University Press, 2014), Theorizing Visual Studies: Writing Through the Discipline(New York: Routledge, 2013) și Enciclopedia imaginariilor din România. Patrimoniu istoric și identități cultural-lingvistice (Iaşi: Polirom, 2020).

Din 2019 Horea Avram este Președintele Asociației Internaționale a Criticilor de Artă – AICA România și din 2020 este Președintele Consiliului Administrației Fondului Cultural National – AFCN.

[:]

Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, filmul regizat de Radu Jude și premiat cu Ursul de Aur la Berlinala de anul acesta, reprezintă propunerea României pentru nominalizările premiilor Academiei Americane de Film la categoria „cel mai bun lungmetraj internațional”. Distribuit de Magnolia Pictures, filmul a avut premiera în cinematografele nord-americane în luna noiembrie, fiind al treilea proiect semnat de Radu Jude care să reprezinte țara noastră în cursa pentru nominalizare la Oscar, după Aferim! și Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari.

Profesor Invitat al Facultății de Teatru și Film, Radu Jude a fost nominalizat la categoriile „scenarist european” și „regizor european” ale premiilor Academiei Europene de Film, ce vor fi acordate pe 11 decembrie la Berlin.

Într-un comunicat referitor la film se arată că presa internațională clasează filmul printre favorite la premiile Oscar 2022. Los Angeles Times descrie filmul ca pe „o poveste românească nebună cu sex fierbinte și adevăruri dure”, un film care îndeamnă la reflecție, „minunat de nesupus” și „educativ”. Regizorul folosește întreg filmul pentru a măsura, „strălucit și feroce”, ipocrizia, puritanismul și graba oamenilor de a judeca.

Criticul J. Hoberman de la Artforum l-a clasat pe primul loc în top 10 al celor mai bune filme ale anului 2021. Acesta evidențiază că „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” este „filmul cel mai concentrat pe felul în care trăim acum”, cu adevărat „un film de epocă despre prezent”.

New York Times a făcut de asemenea selecția lor pentru cele mai bune filme ale anului, iar lungmetrajul lui Radu Jude este inclus pe locul al doilea, după documentarul Summer of Soul, de Ahmir “Questlove” Thompson. După spusele celor de la NY Times, Babardeală cu bucluc sau porno balamuc captează „aproape prea bine” starea disperată, furioasă și extenuată a prezentului.

Babardeală cu bucluc sau porno balamuc este o producţie microFILM în coproducţie cu Paul Thiltges Distributions, Endorfilm, Kinorama, realizată cu sprijinul Centrul Naţional al Cinematografiei, Film Fund Luxembourg, Czech Film Fund, Croatian Audiovisual Centre, Artekino International în asociere cu Bord Cadre Films, Sovereign Films. Producător este Ada Solomon, iar coproducători sunt Paul Thiltges, Adrien Chef,  Jiří Konečný şi Ankica Jurić Tilić. Imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul este realizat de Cătălin Cristuţiu, sound design-ul este conceput de Dana Bunescu, scenografie este semnată de Cristian Niculescu, iar de costumele de Cireşica Cuciuc.

Din distribuţie fac parte actorii Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean,  Andi Vasluianu, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Dana Voicu, Axinte, Adrian Enache şi Ilinca Hărnuţ.

 [:]

În cadrul evenimentului, Departamentul organizează discuții cu artiști, cercetători și specialiști care au obținut realizări profesionale remarcabile în domeniile fotografiei, cinematografiei și media. Invitați precum Géza Röhrig actor, scriitor, personajul principal al filmului premiat la Oscar, Son of Saul. Gábor Reisz, regizor din Ungaria recunoscut internațional, sau Dorel Găină, fotograf renumit din Cluj și mulți alții.

Evenimentul va fi organizat online pe pagina oficială a Departamentului, în limba maghiară https://www.facebook.com/bbtefilm.

Programul poate fi consultat mai jos.
[:]